Despre Peca într-un viitor ziar inexistent

[respiro: stil si structura narativa distincta, geniala ]

 

Peca este cu siguranta un geniu. Îl poti gasi oriunde: în poze, în carti, în filme, în reviste porno, pe strada, pe hârtia igienica. Uneori, este genul de individ care se masturbeaza în parc. Alteori, discuta probleme de geopolitica la o halba, într-o pauza, la Opera. Îl poti zari cu o chitara galbena în spate înjurând functionari incompetenti si oprindu-se la stopuri.

Recent, Peca s-a mutat în sectorul nr. 3 al Capitalei noastre. Mai bine spus, a fost nevoit sa se mute. A fost nevoit, pentru ca el traia într-o caruta. Întelegeti ce vreau sa spun? Nu? Foarte bine, de fapt nu vroiam sa spun absolut nimic. Revenind la povestea noastra – de când carutele au fost scoase în afara legii pentru ca încurcau circulatia pe arterele aglomeratei noastre capitale, ei bine, chiar din acel moment, Peca s-a gasit în mijlocul unei grave probleme existentiale si, în acelasi timp, sexuale. Dar despre asta, în numarul viitor, când vom vorbi despre iapa lui Peca. Asadar, omul nostru a fost nevoit sa se mute. Unde? Pai, bineînteles ca în sectorul 3. A început prin a se caza la un hotel binecunoscut. A folosit toaleta. De doua ori la rând. A mânjit peretii cu pasta de dinti. A ejaculat în chiuveta. A mâncat sapun. S-a culcat cu camerista Cucaracha. A omorât un gândac. S-a gândit la o problema de logica elementara. Nu a gasit nici un raspuns. A împuscat un chinez, dar asta numai pentru ca un chinez i-a aparut primul în fata. A învatat germana în doua saptamâni, în consecinta fiind actionat în justitie de catre ambasada acestei tari înfloritoare. A pierdut totul. A fost evacuat. S-a trezit din nou în strada.

“O crud destin/Sorb din pocalul nehotarârii/Si alerg o viata sperând în van…”, s-a mirat Peca citind pachetul de tigari. Tocmai se întreba daca e în regula faptul ca scrisese “Pula” cu graffiti pe peretele de la metrou. O batrânica se holba absenta la cuvintele lui Peca. Eroul nostru tocmai adaugase cuvintele “de cal” pe acelasi perete. “Tinerii din ziua de azi”, se mira batrâna cu voce tare, “mânca-v-ar mama…!” Instantaneu, Peca se gândi cum o fi sa manânci o pula!? Ce gust o avea? Îti trebuie ketchup sau maioneza? Aceste întrebari spuneau multe despre Peca: fire profund meditativa, un artist recunoscut în mai bine de 26 de tari, baiatul cu ochi albastri si masurând nu mai putin de trei metri înaltime avea sa demonstreze lumii întregi ca se poate si altfel. Da, el va începe chiar aici! Din inima tarii noastre, adica din sectorul 3! El va urca lianele progresului în timp ce o melodie înaltatoare, de musical, îl va propulsa spre stele. El îsi va ordona sa reliefeze toate tarele acestei societati, el va avea curajul nebunesc de a urina pe fetele necunoscute ale contestatarilor, el se va încaiera cu ghearele coruptiei si se va lasa sfâsiat, fiind atras de lumea sado-maso a undergroundului capitalei, el va recâstiga încrederea în sine a acestui popor!

Toate acestea fiind spuse, este de remarcat ca locuitorii sectorului 3 l-au primit cu bratele deschise pe tânarul nostru erou! Copiii, adolescentii, oamenii maturi, batrânii si câinii pe care Peca i-a întâlnit în cale, au fost foarte prietenosi si darnici cu înjuraturi, bastoane în cap si muscaturi în zona genitala. Toti acesti oameni îsi gasisera un nou model. Un nou Mesia! O speranta proaspata! Un posibil proxenet si pedofil reprofilat. Un artist al crimei! Si astfel a început petrecerea cauzata de nasterea unui salvator al natiunii noastre. Totul a durat trei zile si trei nopti si a continuat pâna în vecii vecilor.

Peca s-a îmbatat si a lovit niste batrâni si copii care îi stateau în fata. I-a lovit cu lama peste tot. Nimic nu a ramas neatins. Si a început sa cânte. Toata lumea se bucura schimbând umbrele si pumni în gura.

Astfel începe povestea unui mare personaj istoric, poveste înscrisa în aceste pagini de neuitat ale periodicului nostru. Este o poveste emotionanta despre sacrificiul uman dus la extremele sale absurde, este o poveste despre un om si drumul sau drept si cizelat cu o roata de tavalug, este o poveste adevarata despre o realitate falsa. Va asteptam în numarul urmator cu mai multa bucurie, drag, entuziasm, whisky sau, mai degraba, votca si brânza de burduf pentru a asista în continuare la ispravile acestui binecuvântat erou. Pâna atunci însa, o tema de reflectie: de ce personajele din desenele animate, precum Pantera Roz, nu au organe genitale? Cine este menajat în aceasta poveste?

Cu siguranta, însa, Peca este un geniu…

împartire administrativa în capitala tarii de bastina a lui Peca

înapoi