Meta

Peca se trezeste într-o dimineata metamorfozat într-un bosorog. Oarecum nedumerit în prima instanta, Peca este confruntat cu probleme diverse cum ar fi caderea si albirea parului, dinti lipsa, miopie accentuata, impotenta aproape totala. Inconstient saliveaza prin coltul drept al gurii. La numai douazeci de ani, aceasta transformare neasteptata îl ia oarecum prin surprindere. Realizeaza cât de important este timpul si ca, fara îndoiala, va muri singur. Atitudinea lui este deja una pasiva, de batrân. Începe sa joace sah în parc împreuna cu alti batrâni, asculta muzica clasica, adoarme în timp ce soarbe supa de la prânz. Plânge când se apropie toamna pentru ca îsi da seama ca ar putea sa fie ultima. Devine ridicol prin încercarile lui de a se apropia de alte fiinte umane. Toata lumea îl ignora pentru ca, de ce sa nu o recunoastem, Peca a devenit inutil. Abia acum constientizeaza importanta unei vieti cumpatate. Se apropie de fereastra si se agata de lustra.